Insula Java face parte din arhipelagul Indonezian oferind adapost unei treimi din populatia Indoneziei. Pe insula Java se afla si renumitul vulcan activ Merapi. Desi in majoritate locuita de musulmani, pe insula exista si o minoritate crestina precum si din alte religii. Musulmanii din insula Java se impart in trei categorii: fanaticii (aproximativ 40%, echivalentul habotnicilor crestini) urmati de musulmanii mistici, si cei statistici (care practica ritualurile dar nu sunt atasati de invataturile Coranului).
Societatea se imparte in cateva categorii sociale: wong cilik (oamenii mici) reprezinta locuitorii din mediul rural care se ocupa de agricultura, wong gedhe (oamenii mari) care populeaza orasele, din care se disting aristocratii (priyayi) ce formeaza liderii natiunii si unii din oficialii guvernamentali precum si comerciantii (sodagar). Intr-o buna masura structura sociala se aseamana celei romanesti. Insa exista si diferente.
Este interesant de remarcat ca viata politica si sociala este marcata de 5 principii fundamentale (Pancasila): credinta intr-un singur Dumnezeu, sprijinul umanitar acordat tuturor fara exceptie, unitatea Indoneziei, democratie bazata pe dezbatere si consens, si dreptate sociala pentru toti. Legea Indoneziana obliga orice organizatie religioasa, profesionala, culturala sa respecte Pancasila. Chiar si in mediul rural, disputele care apar se rezolva prin consens in urma discutiilor care duc la o intelegere a partilor implicate.
Religia Javaneza este o sinteza intre animismul traditional, Hinduism, Buddhism, si Islam. Interesant este faptul ca, desi crestinismul este prezent in proportie de 3% din populatia Indoneziei, acesta nu a reusit sa aiba impact asupra religiei traditionale, fiind perceput ca o religie de import. Religia traditionala Javaneza are un caracter profund mistic, influentele Hinduse, Buddhiste si musulmane (Sufi) fiind foarte puternice. Sufismul islamic s-a acomodat perfect cautarilor animiste dupa putere mistica magica. In consecinta, o persoana care doreste sa se dezvolte spiritual cauta un ghid sau o calauza (kiai), cel mai frecvent aceasta fiind ulama musulmana. Ulama este perceputa ca o grupare de elita cu un rol esential in dezvoltarea societatii.
Javanezii cred in existenta unor forte spirituale (klenik), atat sub forma unor persoane dedicate spiritualitatii, vizibile, cat si in forte spirituale invizibile. O serie de ritualuri sunt indeplinite pentru a influenta lumea spiritelor. Liderii spirituali (kiai) sunt cei care dezvaluie discipolilor lor sursa si natura fortelor care le influenteaza viata. Comunitatea locala cauta adesea sfatul liderului spiritual in rezolvarea unor situatii dificile si cere sau confectioneaza obiecte incarcate cu “putere” care o poate proteja de primejdii.
Multe din detaliile acestea va suna familiar?
E-misiune 
Hm… unele aspecte din partea cu liderul spiritual (pe care doar ca fapt divers “nu am prea reușit” să-i înțeleg rostul într-o comunitate creștină, sau cel puțin nu în sensul care se practică)