Thailanda

Cunoscuta pentru plajele mirifice din Phuket sau Pattaya, Thailanda te intampina cu respect si cu salutul wai. Chiar din aeroport, reprezentantii thailandezi te saluta cu palmele impreunate. Sawadee-ka este rostit cu capul aplecat si cu seriozitatea necesara. De abia iesit din aeroport, in Bangkok, te intampina pe fiecare parte a drumului statui aurite in aceeasi pozitie: respect.  Pana si calugarii budhisti, din respect pentru insectele si vietatile pe care le-ar putea calca, folosesc o matura in timpul meditatiei pentru a le indeparta din drum. Respectul se reflecta in amabilitatea cu care esti tratat: fie ca esti in trafic, fie ca esti la hotel, fie ca negociezi preturi in piata. Insa ceea ce m-a surprins cel mai mult este respectul pentru imparat. Acest respect pentru monarh este ceea ce a tinut Thailanda unita pana acum. Este iubit si respectat pentru modul cum a reusit sa negocieze relatiile intre partidele politice, si pentru modul in care contribuie la bunastarea societatii pe care o reprezinta. Pentru mine, omul crescut in timpul comunismului, imaginile conducatorului la orice colt de strada, sau pe marile panouri de afisaj trezesc amintiri despre dictatura. Aici, insa, oamenii sunt gata sa-si dea viata pentru monarh, daca este nevoie. Din nou, respect si devotiune. Am trait in tari europene unde monarhia este inca prezenta, dar nicaieri nu am intalnit un asemenea respect pentru reprezentantul natiunii, nici macar in traditionalista Mare Britanie. Probabil ca acesta este unul din secretele care ne impiedica sa intelegem de ce mase intregi de oameni plang la moartea liderului nord-coreean, sau a oricarui lider asiatic. O lume diferita, cu valori diferite, sau cu valori definite diferit. Prima lectie pe frontul de est: respectul vine din profunzimea fiintei, si este mai mult decat a nu face ceva ce sa deranjeze pe celalalt ci a face ceva care sa onoreze persoana pe care o respecti.